rima

rima
1rì·ma
s.f.
1. AD TS metr. in un componimento poetico, omofonia completa fra le ultime parole di due o più versi a partire dalla tonica | AD estens., identità di suono della parte finale di due o più parole: fiori fa rima con cuori
2. AD estens., verso: un componimento in dieci rime
3. AD spec. al pl., componimento poetico: le rime di Ariosto
4. TS metr. preceduta da un ordinale che indica il numero di versi da cui è composta, strofa
\
DATA: sec. XII-XIII.
ETIMO: prob. dal provenz. ant. rima, dal lat. rhythmum "ritmo".
POLIREMATICHE:
in rima: loc.agg.inv.
rima a catena: loc.s.f. TS metr.
rima accoppiata: loc.s.f. TS metr.
rima al mezzo: loc.s.f.inv.
rima alterna: loc.s.f. TS metr.
rima alternata: loc.s.f. TS metr.
rima baciata: loc.s.f. TS metr.
rima cara: loc.s.f. TS metr.
rima caudata: loc.s.f. TS metr.
rima composita: loc.s.f. TS metr.
rima equivoca: loc.s.f. TS metr.
rima francese: loc.s.f. TS metr.
rima franta: loc.s.f. TS metr.
rima identica: loc.s.f. TS metr.
rima imperfetta: loc.s.f. TS metr.
rima incatenata: loc.s.f. TS metr.
rima incrociata: loc.s.f. TS metr.
rima interna: loc.s.f. TS metr.
rima ipermetra: loc.s.f. TS metr.
rima obbligata: loc.s.f. TS metr.
rima piana: loc.s.f. TS metr.
rima rara: loc.s.f. TS metr.
rima refrain: loc.s.f. TS metr.
rima replicata: loc.s.f. TS metr.
rima ricca: loc.s.f. TS metr.
rima rinterzata: loc.s.f. TS metr.
rima rotta: loc.s.f. TS metr.
rima siciliana: loc.s.f. TS metr.
rima spezzata: loc.s.f. TS metr.
rima straniera: loc.s.f. TS metr.
rima tronca: loc.s.f. TS metr.
rima umbra: loc.s.f. TS metr.
————————
2rì·ma
s.f.
1. OB fessura, fenditura, crepa
2. TS med., anat. fessura o apertura naturalmente presente in una struttura anatomica o insorta a seguito di un processo patologico; rima palpebrale, apertura delimitata dai margini liberi delle due palpebre
\
DATA: 1499.
ETIMO: dal lat. rīma(m).

Dizionario Italiano.

Игры ⚽ Нужна курсовая?

Look at other dictionaries:

  • rima — rima …   Dictionnaire des rimes

  • Rima — Saltar a navegación, búsqueda Para otros usos de este término, véase rima (desambiguación). Rima (del latín rhythmus y éste del griego rythmós) es la repetición de una secuencia de fonemas o sonidos al final del verso a partir de la última vocal… …   Wikipedia Español

  • rima — s. f. 1. Uniformidade de sons na terminação de duas ou mais palavras. 2. Repetição do mesmo som, no fim de dois ou muitos versos. 3. Fenda; greta; atiradeira. 4. Pequena ferida cinzenta na mama das fêmeas (do gado). 5.  [Portugal: Regionalismo]… …   Dicionário da Língua Portuguesa

  • RIMA — bezeichnet die Stimmritze Rima glottidis, siehe Stimmlippe eine altnordische Gedichtform, siehe Rima (Ballade) eine italienische Gedichtform Terza Rima, siehe Terzine eine langgezogene geologische Struktur des Mondes, siehe Mondrille Rima,… …   Deutsch Wikipedia

  • rima — RIMÁ, rimez, vb. I. intranz. 1. (Despre două sau mai multe cuvinte) A avea aceleaşi sunete în silabele finale. ♦ fig. (Despre lucruri, idei, persoane etc.) A se potrivi, a se afla în consens. 2. (Rar) A face versuri cu rimă. – Din fr. rimer.… …   Dicționar Român

  • Rima — bezeichnet die Stimmritze Rima glottidis, siehe Stimmlippe eine altnordische Gedichtform, siehe Ríma eine italienische Gedichtform Terza Rima, siehe Terzine eine langgezogene geologische Struktur des Mondes, siehe Mondrille Rima, namentlich: den… …   Deutsch Wikipedia

  • rima (1) — {{hw}}{{rima (1)}{{/hw}}s. f. 1 Consonanza per identità di suono di due o più parole dalla vocale accentata alla fine: rima piana, tronca, sdrucciola | Rima baciata, di due versi consecutivi | Rima alternata, di versi che rimano alternativamente… …   Enciclopedia di italiano

  • rima — ríma ž DEFINICIJA knjiž. glasovno podudaranje krajnjih slogova (ob. od naglašenog vokala posljednje riječi) dvaju (ili više) stihova; rimovani izraz, srok SINTAGMA daktilska rima rima s podudaranjem u tri sloga; muška rima rima s podudaranjem u… …   Hrvatski jezični portal

  • rima — sustantivo femenino 1. Área: retórica Igualdad o semejanza entre los sonidos de dos o más palabras a partir de la última sílaba acentuada. rima asonante Igualdad entre los sonidos vocálicos de dos o más palabras a partir de la última sílaba… …   Diccionario Salamanca de la Lengua Española

  • rimă — RÍMĂ, rime, s.f. Repetare a sunetelor finale în două sau în mai multe versuri (începând cu ultima silabă accentuată); p. ext. potrivire a sunetelor finale a două cuvinte. ♦ Cuvânt (ori segment dintr un cuvânt) care rimează cu altul. ♦ Vers. – Din …   Dicționar Român

  • rima — rimà interj. Šn, Alk avino ar veršio erzinimo žodis: Ei, rima rima – budikšt! Rdm. Rimà rimà, bau! Gs …   Dictionary of the Lithuanian Language

Share the article and excerpts

Direct link
… Do a right-click on the link above
and select “Copy Link”